Poezie Sonetul Păstorilor

Sonetul Păstorilor



Pe dealurile Betleemului, srtrăjuind pe lângă turme

Stăteau păstorii cercetând despre venirea lui Mesia,

Prin cugetare, ei aşteptau să se-mplinească profeţia,

Plăcerea lor era ca adevărurile ei sacre să le scurme.



Doreau din inimi, ca să vină, şi năzuiau la-mpărăţia

Ce-n toate lucrurile profeţite, vedeau ale Lui urme,

Şi cât de mult ar fi vrut, a lor necazuri să le curme,

Şi să le-aducă eliberarea, să le-ntregească bucuria.



De-odată, o strălucire mare, sus pe ceruri se arată

Şi-un înger le vorbeşte, că le-aduce o veste bună,

Cum că dorinţa lor fierbinte cea de mult aşteptată



S-a împlinit, şi la Betleem, ei să meargă împreună,

Unde vor găsi un prunc culcat într-o iesle minunată

Aproape de suflarea vitelor, ca ele să-I dea căldură.



Flavius Laurian Duverna

22 iunie 2012