Poezie Nu te doară jugul

Nu te doară jugul,

Înhămării sfinte,

Doar aşa tragi plugul

Domnului nainte.



Doar cu mâini pe coarne

-le acestui plug,

N-au să te întoarne,

Cei ce cad şi fug.



Nu te doară mâna,

Seamănă cu zor,

Doar aşa ţărâna

va rodi cu spor.



Somnul pus în gene,

Prins cu renunţări,

Te-a purta alene

pe alte cărări.



Nu te doară jugul,

Mâna - nu te doară,

Creşte-n snop belşugul

secerat, că-i seară.



Plin de râvnă sfântă

fii, un lucrător,

Unii se-nspăimântă,

Renunţă şi mor.



Domnul prin credinţă

ne-a făcut urmaşi,

Nu-i vreo neputinţă,

Dacă nu te laşi.



Fii plugar - munceşte,

Fii semănător,

Seceră, trudeşte,

Fii încrezător.



Domnu-ţi încunună

râvna credincioasă,

Când vine să-ţi spună:

Hai rob bun -acasă!



Nu te doară jugul

înhămării sfinte,

Trage, că belşugul,

Îţi stă înainte.



09. oct. 2006