Poezie Din nou la Cina

DIN NOU LA CINĂ...



Din nou azi medităm la jertfa sfântă

Depusă la Calvar pentru păcat

Iubirea Tatălui ne-ncântă,

Spre zarea infinită ne avântă

Căci cu divinitatea ne-a-mpăcat,



Ne-a împăcat cu Cerul şi cu sfinţii

Ne-a ataşat de Tatăl Creator

Şi-acum iubim iubirea, nu arginţii

Şi nu ne mai bazăm pe rodul minţii

Ci doar pe braţul blândului Mântuitor.



Din nou Cuvântul ne-aminteşte

Părtaşilor la sfântul act

Cum sângele şi astăzi curăţeşte,

Cum ne dă pace, ne-ntăreşte

Să nu ieşim din sfântul pact.



Ne amintim din nou la Cină

De-un plan sublim, cuprinzător

Ce a produs în noi lumină

Şi-ndeamnă suflete să vină

La Cel ce e sublimul Veghetor,



Ne amintim de lunga agonie

Ce-a suportat-o Regele preasfânt,

Cum l-au bătut cu barbarie

Dar El avut-a o tărie

Din Cer şi nu de pe Pământ,



La toţi acei ce-L torturau

Le-a dat privirea Lui senină

Ei l-au respins, nu-nţelegeau,

Să-şi biruie orgoliul nu puteau

Şi au rămas în starea cea de tină.



Şi-acum când frângem pâinea iar

În ceasul de solemnă cercetare

Îl proslăvim pe Rege cu-adorare

Şi-İ mulţumim de sfântul dar

Ce-aduce-n suflete iertare.



Profunda noastră mulţumire

Noi zilnic o ’nălţăm smeriţi

Şi ne gândim la răstignire

Ca la o lucrare de jertfire

Prin care-am fost pe veci sfinţiţi.



Servind acum din pâinea de pe masă,

Servind şi din simbolicul pahar

Gândul ne duce la starea glorioasă

Ce-o vom avea când vom sosi Acasă

Dincolo de al zărilor hotar...



Unde-om cina cu-al nostru Mire

La Nunta-mpărătească fără de sfârşit.

Unde vom fi învăluiţi în strălucire,

Unde-om gusta din eterna fericire

În Mediu-acela pur, desăvârşit.



11 Septembrie, 2006