Poezie Te-ai intrebat asa vreo data..?

Te-ai intrebat asa, vreodata in drumul tau, la vre-un popas

De ce cu lacrimi e udata, nadejdea ce ti-a mai ramas...?

De ce ti-e dat sa porti pe cale, atita greu, si mult suspin ?

De ce povara ta e mare, si pe carare atitia spini?

De ce atitea lacrimi, oare, pe obrasi, se pravalesc mereu ?

Si rind pe rind, tot ce-ai sub soare , se naruie... pe drumul greu

De ce atita umilinta, si atit de aspru chinuit ?

De ce scuipat pentru credinta...? de ce asa batjocorit....?

De ce in lume-aceasta mare, nici un culcus nu-ti poti gasi?

Toti te alunga, nimeni n-are un loc, si pentru tine aci

De ce e Pavel oare-n lanturi si glasul lui e amutit?

De ce sunt aruncati in lanturi cei ce pe Domnul l-au iubit?

De ce afara din cetate, Stefan, cu pietre e lovit ?

De ce si blindul Ioan departe, pe Patmos, astazi e gonit?

De ce si Petru are o cruce...? de ce si Iacov un calvar..?

Toti oare trebuie sa urce, al Golgotei cumplit hotar ?

Te-ai intrebat asa vreodata, in drumul tau, la vre-un popas

De ce cu lacrimi e udata nadejdea ce ti-a mai ramas...?

Dar nu uita, ca toate..., toate durerile acestui pamint

In slava, dincolo de moarte, se vor schimba in ALB vesmint

E atita binecuvintare in drumul greu, pe care treci

Sa stii ca rana ce te doare... te va incununa pe veci....

Oh! de ai pricepe astazi harul, primind in tine asa puteri

Sa bei pin’ la sfirsit paharul, acestor clipe de dureri.

Cu cit mai greu, drumul iti pare .., si chinul cit mai nesfirst

Cu atit slava-ti va fi mai mare si numele in cer mai cinstit

Au dat cu pietre azi in tine...., in schimb, cununa vei primi

Te-au palmuit cu miini haine..., ISUS, chiar, te va rasplati

Se vor sfirsi aceste plingeri ..., si sufletu-ti eliberat

Se va nalta pazit de ingeri, spre tronul Celui Prea Inalt

Si-atunci .., in clipa aceea mare, cind poarta de margaritar

Se va deschide larg.., in cale , spargind al viietii hotar

Orbit de atita slava-n fata , in pragul ei ingenunchiat

Vei multumi smerit ..., ca-n viata asa mult , ai indurat

Vei intelege-atuncea harul , de-a fi primit cindva puteri

Sa bei pin’ la sfirsit paharul acestor clipe de dureri. AMIN