Poezie Rugăciunea Domnească

Rugăciunea Domnească



Tatăl nostru, care eşti sus, în ceruri

Cel ce ne cunosti, în diferitele feluri,

Sfinţească-se acum, Numele Tău,

Şi în ceas de rugă, să fugă cel rău!



Vie, împărăţia Ta; facă-se, voia Ta!

Şi de noi niciodată, nu te îndepărta,

Precum în cer, aşa fie şi pe pământ,

Să putem mări, Numele Prea Sfânt.



Pâinea noastră, cea de toate zilele

Aşteptăm, ascultându-Ţi cuvintele;

Dăne-o nouă astăzi, fie din belşug,

S-o avem la masă-n flacăre de rug!



Şi ne iartă nouă, greşelile noastre

Să putem ajunge, în zările albastre;

Precum noi iertăm greşiţilor noştri

Nu fiind haini, cu inimi de monştri.



Şi nu ne duce, pe noi, azi, în ispită,

Nici inima noastră, să nu fie vrăjită,

Ci izbăveşte-ne de cel rău, cu milă,

Când strigăm la Tine, în rugă umilă!



Căci a Ta este împărăţia şi puterea,

Şi numai Tu, ne-aduci mângâierea,

Şi slava, şi mărirea, Ţie-Ţi aparţin,

De aceea glorie, fie în veci, Amin!



Flavius Laurian Duverna

23 februarie 2007