Poezie Roadele Ploii Târzii

Roadele Ploii Târzii



După lunga aşteptare, începând din primăvară

Când sămânţa semănată a fost pusă să răsară,

În pământul cald şi umed şi sub ploaia timpurie

A răsărit şi-a crescut, pân-la Ploaia cea Târzie

Pentru o recoltă bună ca-n vremi de odinioară.



După cazna muncii grele, a pământului lucrat,

Sub arşiţa cea de vară, când tot ceru-i luminat

De a soarelui splendoare, paiul de-al îngălbeni,

A căzut ploaia târzie, spicu-al coace şi-a-mplini

Pregătind marea lucrare, grâul spre-a fi secerat.



Iată, acum însfârşit, c-a sosit şi timpul toamnei

Aşteptat cu bucurie pentru strângerea recoltei,

Şi mulţimile de roade, au fost puse în hambare

După ce au fost înscrise în fişe pentru păstrare

Spre-a se ţine evidenta privind rezultatul holdei.



La fel sufletele-s roade ce cu greu s-au adunat

După ce Cuvântul vieţii, a fost cu spor semănat,

Ce crescând ca firul verde a ajuns deplin în spic,

Şi-a-nceput la recoltare, să nu se piardă nimic

Strâns fiind în snopi şi clăi, gata de-a fi treierat.



După ce vor fi trecute, prin ciurul de vânturare

Vor fi-n ceruri puse toate, în cereştile hambare,

Numărate bob cu bob numărul spre-a fi-ntregit

Dintre-acei, care sigiliu, pe frunte ei l-au primit

Şi-au trecut învingători, de a nopţii strâmtorare.



Şi vor fi de-aci încolo, pentru întreaga veşnicie

Toţi tineri nemuritori, spunând scumpa bucurie,

Spre mărirea şi spre gloria, Tatălui ce ne-a iubit

Dând pe unicul Său Fiu, Golgotei de S-a jertfit,

Pentr-a noastră mântuire,...lumile toate să ştie.



Calvarul va spune veşnic, lumilor din Univers

Că păcatul monstruos, prin jertfire a fost şters,

Şi puterea-i niciodată-n veci nu va mai apărea,

Căci a fost eradicat, şi-urmele-i, vor dispărea

Şi nu va mai fi tulburată veşnicia-n al ei mers.



Numai în Suprema jertfă, mărturie va rămâne

Semnele piroanelor, care veşnic ne vor spune,

C-a plătit cu preţul vieţii, prin mormânt biruitor,

Din dragoste pentru om, singur rămas muritor

La Golgota el fiind, din foc scos ca un tăciune.



La adus răscumpărat, prin jertfirea vieţii Sale

Iar în lumile preasfinte, dintre spaţiile astrale,

Care-n veacuri au privit, cu vădită consternare

Spre giganta bătălie, ce s-a dat pentru salvare,

Arătând c-a fost aleasă, spre Calvar unica cale.



Obiectul de dispută, a fost Legea prin Cuvânt

Şi la crucea din Golgota, Lucifer a fost înfrânt,

De Iubirea jertfitoare, ce venea din Dumnezeu

Luminând înveşmântată, în culori de curcubeu,

Ajungând la punctul zero, în măreţu-I apogeu.



Flavius Laurian Duverna

22 februarie 2007