Poezie Rugă (21)

Rugă





Stăpâne ceresc, bun şi sfânt

Cel care-n cer, sus locuieşti,

Care-ai făcut cer şi pământ

Şi mii de aştri-n sferi cereşti,

Cel ce-ai creat orice făptură

Şi-i ştii dureri şi păsuri grele,

Nu mă-ncerca peste măsură

Auzi şi glasul rugii mele!



În viaţa-mi grea de peregrin

Călătorind, ne-având răgaz,

Pe un pământ unde-s străin

Tu ţine-mi spiritul tot treaz!

Condu-mă sus spre biruinţă

Şi fii cu mine-n orice ceas,

Măreşte mica mea credinţă

Auzi, al rugii mele glas!



Învaţă-mă ca să-Ţi servesc

Luminând a mea conştiinţă,

Să înţeleg, c-azi Te iubesc

Din toată slaba mea fiinţă,

Pentru iubirea Ta cea mare

De lacrimi ochii îmi sunt uzi,

O Doamne, în a Ta-ndurare

Al rugii mele glas, auzi!



Flavius Laurian Duverna

28 ianuarie 2007