Poezie NU CLADITI PE URA

Nu mai clădiţi aicea peste ură

Construind ziduri ce-s de-nepătruns!...

Priviţi mai bine astăzi la Scriptură

Iubirea să rodească e-ndeajuns.



Nu mai clădiţi palate uriaşe

De vorbe goale fără căpătâi!...

Priviţi la Cel ce cu priviri gingaşe

Alină răni la a-i Lui copii.



Nu mai ciopliţi în aur voi cu dalta

Zicând că vreţi să fie mai curat!...

Ciopliţi în voi, şi folosiţi unealta

Din voi să scoateţi tot ce-i întinat.



Nu aruncaţi gunoiul peste perle

S-acoperiţi din strălucirea lor!...

Mai bine vă uniţi şi voi cu ele

Şi să zburaţi spre lumea zorilor.



Nu daţi cu pietre în cel vinovat

Să-l omorâţi de tot, o nu căutaţi!

Întoarceţi-l din nou la Cel Prea-nalt

În cer un loc atunci o să aflaţi.



Iar de eşti tu cel răsfirat de ploi

În lumea aceasta plină de amar

De fost-ai improşcat azi cu noroi

Să nu disperi căci vei primi tu har.



Vei fi purtat pe razele iubirii

De-Acela ce-a murit în locul tău!...

Şi vei găsi izvorul fericirii

La Cel care se cheamă Dumnezeu.

7/19/2004GL