Poezie Dezlegare

DEZLEGARE



M-ai dezlegat, Isuse, din lanţul blestemat

Ce mă ţinea ca rob în bezna infinită

M-am prăbuşit acolo, în locu-ntunecat

Necunoscând nici Harul, nici Faţa Ta iubită



Eram nenorocit in lanţul necredinţei

Iar Lucifer mă chinuia cumplit

Eram învăluit în starea neputinţei

De nimeni nu eram stimat sau preţuit.



Puterea mi s-a stins, eram doar o epavă

Eram în gheara morţii; eram sortit să pier

Iar lumea-mi întindea paharul cu otravă

Voia să mă-ndeparte de drumul către Cer.



Mă adânceam rapid în groapa disperării

Când am simţit că m-ai cuprins duios

Şi m-am lăsat purtat de braţul îndurării

Ce m-a răscumpărat şi din infern m-a scos.



De-atunci domneşte-n mine pacea sufletească

Şi visul nemuririi şi-un sfânt devotament

Doresc să mă avânt spre Patria cerească

Să fiu în fiecare clipă de Tine dependent.



Mi-ai dat eliberare şi lanţul greu s-a rupt

Şi am văzut Lumina cu razele ei blânde

M-ai smuls dintr-un sistem nebun, corupt

M-ai învăţat să satur suflete flămânde,



M-ai învăţat să cânt când valuri mă atacă

Să rabd o suferinţă, să fiu mai iubitor

A lumii cârdăşie nicicând să nu-mi mai placă

Ci bucurii să-mi aflu în bunul meu Păstor.



În Tine am descoperit speranţa şi iubirea

Cu Tine pe cărare sunt sigur că sosesc

La locul de răsplată, să ştiu ce-i nemurirea

De-aceea într-acolo cu drag călătoresc.



M-ai dezlegat, Isuse, din lanţul blestemat

Ce mă ţinea ca rob în bezna ignoranţei

Răspuns-am când pe nume m-ai chemat

Căci ai sădit în mine simţul importanţei.



Iulie, 2006