Poezie Timpul din care am venit

Stăm să visăm

la lumina orelor gri

si ni se pare că ne bronzăm

Suntem într-un timp

scuturat de anotimpuri;

nu acesta e timpul

în care ne-am născut

vesnici.



Orele noastre tin o mie de ani

si se trec

într-un clipit de secunda;

într-un dans reciproc se petrec

si merg fără să se scurgă.



Aceste ore ce le strângem acum

ne-au fost împinse în mâini

ca bijuterii cu safir,

iar acum ne-nvârtim ciclic

fără a le mai putea trece.

Deasupra noastră îngheată

si asteaptă să le privim.



Nu sunt orele noastre;

orele noastre sunt în timpul

din care-am venit.