Poezie Nu puneţi ziduri

Nu puneţi ziduri



Nu puneţi ziduri între fraţi,

Fără de uşi sau ferestrui.

Mai bine împreună staţi,

Unde e zid, îl dărâmaţi,

Căci pustnici şi aşa-s destui.



Nu-ţi împleti prin vorbe, bici,

Să şfichiuieşti cu el pe toţi,

Ba pe cei mari, ba pe cei mici,

Mai bine-i să te edifici,

Pe tine mai întâi...de poţi.



Nu-nlătura din ţelul sfânt,

Nu-l coborâ mereu mai jos,

Căci o s-ajungă la pământ.

Mai bine stai în Legământ

Şi urcă... urcă spre Cristos.



Nu sta-ntre roşcove la porci,

Robit de bunăvoie, slugă,

Mai bine-acasă te întorci,

Dintre gunoaie şi duhorci,

Tatăl iubeşte, nu subjugă.



Nu bate pasul tot pe loc,

Să te îngroape dănţuirea,

Mai bine fugi de iad şi foc,

Privirea-n urmă-i echivoc,

Ori stâlp de sare, ori pieirea.



Nu puneţi ziduri între fraţi,

Întindeţi împreună mâini,

Chiar cinci mii dacă v-adunaţi,

Cu Isus împreună staţi

lângă doi peşti, lângă cinci pâini.



Căci pustnici şi aşa-s destui,

Unde e zid, îl dărâmaţi,

Mai bine împreună staţi

fără de uşi sau ferestrui,

Nu puneţi ziduri între fraţi !