Poezie NU MA MAI DESPART...

NU MĂ MAI DESPART...



Nu mă mai despart de Tine

Niciodată Domnul meu

Tu-mi împodobeşti viaţa

În culori de curcubeu

Tu-mi faci zilele senine

Chiar când cerul e-nnorat

Şi-mi aduci înveselire

În sufletu-mi disperat.



Nu mă mai despart de Harul

Ce mi-a copleşit fiinţa

El înviorează traiul

Şi-mi alungă neputinţa

Zilnic el mă ocroteşte

Şi îmi dă noi energii

Să-mi urmez Mântuitorul

Prin furtuni şi prin urgii.



Sunt legat de Tine, Tată

Prin lanţuri ce nu se rup

Şi de-aceea m-ataşez

De acei din sfântul grup

Lumea nu mă mai atrage

Nu mai vreau nimic din ea

Au trecut acele vremuri

Când Cel rău mă amăgea.



Nu mă mai atrage luxul

Nu-mi mai trebuie averi

Mi-e destul Cuvântul vieţii

Ce-mi dă hrană şi puteri

Mi-a eliberat gândirea

Smulgându-mă din infern

Şi-mi călăuzeşte paşii

Spre al Cerului guvern.



Nu mă mai despart de Duhul

Ce-a pătruns cu duioşie

Aducându-mi mângâiere

Şi zel sfânt şi voioşie,

Mă îndeamnă ne-ncetat

Să port haina pocăinţei

Doar aşa pot aştepta

Nimbul scump al biruinţei.



De-ar veni necazuri multe

Uragane, persecuţii

Rămân tot în adunarea

Sacrei Tale Instituţii

O, ce dulce părtăşie

Am cu fraţii mei iubiţi!

Toţi am fost născuţi din nou

De păcate dezrobiţi.



Sunt al Tău acum, Părinte

Fă din mine tot ce vrei

Nu mă mai despart de Tine

Nu mai vreau alţi dumnezei

Lângă Tine vreau de-a pururi

Să trăiesc în armonie

Să înalţ din viaţa mea

O divină simfonie.



Sunt convins că fără Tine

Viaţa-i searbădă şi seacă

Fiinţa mea regenerată

Înaintea Ta s-apleacă

Şi-ţi aduce osanale

Şi prin fapte şi prin grai

Aşteptând cu nerăbdare

Părtăşia ce-i în Rai.



"Nu mă mai desparte de Tine"

E deviza vieţii mele

Mă conduci spre zări astrale

Dincolo de nori şi stele

Să trăiesc o împlinire

Să fiu veşnic fericit

În sublima întrunire

Din tărâmul strălucit.



23 Mai, 2006