Poezie Pentru mine....

Îmi e de-ajuns să-Ți simt iubirea...

Să fiu copleşit de dragostea Ta

prin care ai renunţat la slava din cer

şi-ai coborât jos...

Pentru mine!



Îmi e de-ajuns, să Te aud şoptindu-mi

De iubirea care Te-a învăţat să Te smereşti

astfel încât

ai găsit că e mai de preţ să Te naşti într-o iesle

Pentru mine...



Îmi e de-ajuns să privesc în filele Cărţii

Să simt paşii Tăi care cu dragoste

călcau peste spinii acestei lumi,

şi umerii greu încărcaţi de blestem

Pentru mine...



Îmi e de-ajuns să mă gândesc timid la Ghetsimani

Auzind aievea zgomotul cu care

Picăturile de sânge din ochii Tăi nevinovaţi

zdrobeau...voinţa Ta făcând loc

Voii Tatălui… de a te jertfi....

Pentru mine....



Îmi e de ajuns să îmi ţintesc privirea spre Golgota

Locul în care ...

Te-au părăsit toţi în afară de urmele bicelor şi

...coroana de spini şi piroanele care

Te-au ţintuit pe lemn

Pentru mine...



Îmi e de-ajuns să aud ecoul ciocanelor

care au împins în mâinile Tale două cuie...

şi totodată strigătul Tău de iertare

pentru cei ce Te răstigneau...

Pentru mine....



Dar nu va fi niciodată îndeajuns ca

momentul întâlnirii cu Tine

să nu trezească în mintea mea un viu sentiment

de vinovăţie, dar totodată de recunoştinţă

pentru marele preţ ...

plătit mai mult decât în întregime

...Pentru mine