Poezie Nu mi-e rusine de Evanghelie...

NU MI-E RUŞINE DE EVANGHELIE



"Căci mie nu mi-e ruşine de

Evanghelia lui Hristos; fiindcă

ea este puterea lui Dumnezeu..."

(Romani 1:16)

*************************

De Scriptură n-am ruşine

O păstrez ca pe-o comoară

Şi-o parcurg cu delectare

Nu ştiu pentru-a câta oară

Nu găseşti o altă carte

Mai sublimă, mai profundă

Cine i-a descoperit dulceaţa

Nu mai poate s-o ascundă,



Cine i-a descoperit puterea

Lasă lumea de plăceri

Şi comunică cu Cerul

Şi prin rugi şi prin... tăceri

A aflat în ea menirea

A aflat ce-i valoros

Merge pe poteca-ngustă

Împreună cu Hristos.



Nu mă ruşinez de-Acela

Ce e Tată şi-Autor

Cartea Sfântă ni-L descrie

Ca pe-al nostru Bun Păstor

Şi de ce m-aş ruşina?

El mi-a arătat o Cale

Ce-a dat sens unei vieţi

Fără rugi şi osanale.



Nu mi-e ruşine să declar

Cum m-a atras această carte

Cum am decis să mă predau

Să am de veşnicie parte

Mi-a spus despre un Salvator

Despre o cruce şi-o jertfire

Şi cum se scapă de păcat,

Cum se răstigneşte-o fire.



Nu mie-e ruşine să vă spun

Că ea dă sufletului hrană

Şi poate să-mplinescă dorul

Şi poate alina o rană

Puterea ei de transformare

E dovedită, e reală

Căci milioane au fost scoşi

Din starea de amorţeală.



Sfântă Carte m-ai convins!

M-ai schimbat din temelie

Mi-ai împodobit trăirea

Cu cântări şi veselie

Eşti mărgăritar divin

Eşti ca mierea ce e-n fagur

Nu mă mai despart de Tine

O, preasfântul meu tezaur.



16 Mai, 2006