Poezie In zorii diminetii...

ÎN ZORII DIMINEŢII...



În zorii dimineţii mă pleca ’naintea Ta

Te rog, Părinte bun, nici azi nu mă uita

Mi-am odihnit lăuntrul şi trupul obosit

Mă bucur că şi ieri de rele m-ai păzit

Sunt gata să-ncep ziua mai grea sau mai uşoară

Dar ştiu că ai tăi îngeri întruna mă-nconjoară

Ajută-mă şi astăzi să-mi înţeleg menirea

S-arăt celor din jur ce-i Harul şi sfinţirea

Mă rog pentru cei dragi – fereşte-i de ispite

S-arate-n lumea urii doar fapte potrivite,

Acasă să se-ntoarcă aşa cum au plecat

Cu duhul plin de râvnă, cu duhul împăcat.

Începe-o nouă zi şi nu ştiu ce aduce

Dar braţul Tău m-ajută să nu mă-ndoi sub cruce

Inspiră-mă şi azi c-o vorbă de alin

Să mângâi o făptură cuprinsă de suspin

Pe drum de-oi întâlni fiinţe răzvrătite

Să pot să le îndrum spre căi neprihănite

Încă din zorii zilei Părintele meu drag

Voi înălţa cu sârg al bătăliei steag

Şi-n lupta vieţii iarăşi voi fi învingător

Căci în tăria Ta divină sunt încrezător

În zorii dimineţii mă plec ’naintea Ta

Te rog, Părinte bun, nici azi nu mă uita.



13 Mai, 2006