Poezie VOM BIRUI...

VOM BIRUI...



Vom birui orice ispită

Ce vine să ne năucească

Aşa e-n lumea pribegiei

Aşa e-n viaţa pământească

Se năpustesc asupra noastră

Vrăjmaşi ce vor să ne distrugă

Dar noi suntem oricând mai tari

Avem puteri din sfânta rugă.



Vom birui un gând nefast

Ce intră şi se cuibăreşte

În sufletul evlavios

Ce doar pe Mire îl doreşte

Vom pune strajă minţii noastre

Vom fi mereu mai veghetori

Cuvântul ne va fi candelă

Mereu vom fi învingători.



Nu ne lăsăm răpuşi de ura

Ce curge de la cei turbaţi

Iubirea noastră ne ajută

Să fim mereu neînfricaţi

Să urle Lucifer întruna

Să dea ameninţări şi foc

Căci cu credinţa-nflăcărată

Trimitem undele de şoc,



Şi nu ne temem de mişeii

Ce dau filozofii drăceşti

Şi nici de îngerii Satanei

Ce vin în chipuri îngereşti

Cu noi e-ntotdeauna braţul

Ce poate-nfrânge goliaţi

Cu noi e totdeauna Tatăl

Cu El duşmanii-s alungaţi



Vom birui orice-ndoială

Ce vine să ne deruteze

Noi ştim în Cine ne încredem

Şi vom lupta pe metereze

Armura noastră nu-i lumească

Nu e făcută din metal

Ci e din Duh şi din Lumină

Şi-nvinge orice fel de Baal.



Vom birui pe uriaşii

Ce stau la pândă să ne-nghită

Puterea Celui ce-i în noi

Ne dă curaj de reuşită

Cutezători spre plaiuri sfinte

Călătorim prin ger şi pară

Noi mergem spre Lumina vieţii

Nu-nspre-ntunericul de-afară.



Când se dezlănţuie furtuna

Şi-i gata să răstoarne luntrea

Vine Cârmaciul iscusit

Şi ne întinde duios puntea

Iar noi păşim spre loc uscat,

Şpre ţărmul unde e salvare

Acolo e refugiul nostru

Acolo-i loc de sărbătoare.



Vom birui! Noi n-avem teamă

Suntem în car cu un Viteaz

Ne scapă din urgii cumplite

Ne scapă din cumplit necaz

Al biruinţei nimb va sta

Pe frunţile încoronate

Când vom intra în veşnicie

Şi vom trăi-n cereşti palate.



Mai, 2006