Poezie Regăsire

Regăsire



Când stau cu mine singur, uneori,

Să îmi robesc în rugă întinata-mi fire,

Coboară-n suflet soare şi splendori,

Îşi împrumută cerul slava către vremuire,

Când stau în rugă singur, uneori.



Clepsidrele-şi opresc nisipul lor

din curgere, chiar ceasurile tac.

" E vreun bolnav acolo în pridvor ?

Vreun vameş păcătos,vreun cerşetor ?

Vreunul cu cenuşă-n cap, vârât în sac ? "

" Nu Doamne-s eu... unul de teapa lor ! "



Pe drumul spre Damasc şi eu m-am dus,

De-aceea-s în orbire, zac în tină,

N-am ştiut că prigonindu-Te Isus,

Pe căi străine paşii mi i-am pus,

Vreau să recapăt raza de lumină,

Mă recunosc, am fost un nesupus.



Întreaga-mi fiinţă e-n genunchi, aşteaptă.

Nimic nu s-a-ntâmplat ca în generic,

Nu sinagogi, scrisori, uliţa zisă dreaptă

a fost o coborâre, cea din urmă treaptă.

Cu foame-n suflet, sete şi-ntuneric.

" Cine te-aude ? " - mi spune-o voce-n şoaptă.



.............................................



Am ştiut că pân la urmă Te cobori,

Să respir pace prin toţi porii fiinţei.

Te supărasem de atâtea ori,

Ştiam că pân la urmă Te cobori

să mă înhami la jugul umilinţei

Şi să-mi aprinzi în suflet dulci fiori.



Se-ncinse lupta. Cine să o poarte ?

Anania sări în sus ca ars.

" Chiar mă trimiţi o Doamne către moarte ?

De ce m-ai rânduit acestei soarte ?

Ne e duşman acest Saul din Tars,

Dă-i altuia povoara să o poarte !



Să îţi recapete lumină în priviri

acest iudeu plin de fărădelege ?

Supune-l Doamne şi-altor noi sluţiri,

Vrăjmaşul oricărei neprihăniri !

Venise în Damasc cu gândul să ne lege,

Să fiu părtaş acestei izbăviri ? "



Domnul îi zise : " Du-te că-i un vas

care să-mi poarte Numele în lume,

Voi fi cu el alături, pas cu pas,

Ajută-l că se află în impas,

Eu l-am ales să poarte-al Meu renume

Şi fără de lumină n-am să-l las ! "



Învrednicită-n milă, peste poate,

Rămase judecata biruită.

" Primeşte de la Domnul, Saule şi frate,

Zorii luminii-n pleoapele lăsate

Şi-o umplere a Duhului - desăvârşită,

Căci unde Domnul dă... nu-i nedreptate.



.....................................



Căzură...solzii, duhu-mpotrivirii

Şi-Anania şi Saul eram eu,

Se tot luptase-n mine eul firii

cu Duhul - în meandrele gândirii,

Dar la sfârşit învinse Dumnezeu

prin legea Duhului de Viaţă şi-a Iubirii.



Înţelegeam că jertfa dă iertare,

Dar n-am plătit-o nici n-am dus-o eu,

Plătise-n locul meu Unul mai Mare,

Am înţeles că-i Fiu de Dumnezeu

şi L-am crezut. " Cine-mpotrivă-i oare ? "



Sunt dezlegat de lanţuri, prin iubire

primesc har după har şi haruri toate,

M-am înrolat în lupta sfântă Sire,

Vreau să fiu demn de-această-nvrednicire,

Stând lângă Tine pân la moarte Maiestate !

Îţi mulţumesc pentru această regăsire !