Poezie Aşa-i iubirea

Aşa-i iubirea, uneori povoară,

De n-o primeşti atât cât ţi-este dată,

Dar de-o întorci şi tu pare uşoară,

Chiar dacă alta-n locu-i se arată.



Aşa-i iubirea...schimbă când se-aşterne

ca şi zăpada, chipul unui sat,

Ce din văzduh adună fulgi şi-i cerne,

Să dea lumină unui orizont schimbat.



Neîntâlnită în excesele trăirii,

Aşa-i iubirea, da, aşa-i...aşa,

Nu-s victime în luptele iubirii,

Iar unde sunt nu-i criminalul ea.



În zborul întâlnirii - zbor spre astre,

Te va conduce, te va înnălţa,

chiar dincolo de porţile albastre,

Aşa-i iubirea..da,aşa-i ...aşa.



Iubirea niciodată nu se-ascunde,

Doar tu ascunsuri vrei a-i tăinui,

Iubirea - Dumnezeu de-o vei pătrunde

Şi-aici şi peste moarte viu poţi fi.



Cu ea trăieşti noua dimensiune,

Din care va lipsi nelegiuirea,

Cum se va face asta ? Nu-ţi pot spune,

Pot să-ţi spun doar atât : Aşa-i iubirea !