Poezie Nu duci cu tine...

NU DUCI CU TINE...



Nu duci cu tine-n veşnicie

Nici lutul tău, nici avuţia ta

Doar rodul vieţii de slujire

Cu tine-n Cer îl vei lua.



Nu-ţi face plan de-mbogăţire

Ziua ce vine nu-i a ta

Fii gata de acea-ntâlnire

Când Tatăl sfânt te va chema,



Fii gata să primeşti cununa

Să-L vezi pe bunul Salvator

El e Viaţa şi-Adevărul

Doar El îţi dă un viitor,



Doar El cu tine e-o pereche

În jug când e povara grea

E-ntotdeauna lângă tine

De-i vreme bună sau de-i rea.



Nu-ţi aduna comoară jos

Ci Sus în Patria slăvită

Acolo totul e splendoare

Iar bucuria-i nesfârşită.



Nu te lega de luxul lumii

Prea repede devine scrum

Ci leagă-te de-acele lucruri

Ce dau imbold pe-ngustu drum,



Şi ataşează-te de starea

Ce te uneşte-n duh şi-n gând

Cu Cel ce-i Stâncă neclintită,

Cu Cel ce e Păstorul blând.



Nu duci dincolo de mormânt

Nimic din ce-ţi încântă firea

Ci iei doar sacrul legământ

Ce ţi-a împodobit vestirea.



Deci lasă-n urma-ţi de pribeag

Exemplul vieţii tale sfinte

Şi dă la toţi imbold spre Rai

Şi dă curate-nvăţăminte.



Trăieşte-ţi ora şi minutul

Trăieşte-le în mod plenar

Căci s-ar putea ziua de mâine

Să te găsească-n alt hotar.



Nu duci cu tine-n veşnicie

Nici lutul tău, nici avuţia ta

Doar rodul vieţii de slujire

Cu tine-n Cer îl vei lua.





Iulie, 2006