Poezie ŢC 18/.Iosif în casa lui Potifar

18

Oamenii din Madian

Ce-au trecut prin Canaan

Până în Egipt s-au dus

Si de vânzare l-au pus

Deci Iosif fu vândut iar

Fu vândut la Potifar

Domnul însă l-a ajutat

El păzit-a pe băiat

Si stăpânul său vedea

Cum prin Iosif propăşea

S-atunci trecere I-a dat

Toate i-a încredinţat

Altă grijă nu avea

Dopar să mînce şi să bea

Iosif frumos se făcu

Si stăpâna îl văzu

Itr-o zi soţu-i lipsii

Si atuncea se gândii

" Iosif zise ea în sine

Astăzi se culcă cu mine"

Si când singură era

La Iosif îi zise aşa:

" Iosife, îţi merge bine

Haide culcă-te cu mine"

"Vai spăpână, vai ce rău

Cum aş putea face eu

Vezi stăpânul în avere

Socotreală nu îmi cere

Tot ce-am vrut a zis el bine

M-a op[rit doar de la tine

Nu pot să păcătuiesc

Stăpânul să-l înjosesc"

Ia haina i-a apucat

Mult de el tot sp-a rugat

Iosif haina a lăsat

Si afară a plecat

Când stăpâna ea văzu

Că Iosif el nu o vru

Oameni în casă a chemat

Şi a zis :"Ce blestemat

Stăpânul la dus în casă

Si în toate el îl lasă

Iată a venit la mine

Fără scantă de ruşine

Si de nu puteam striga

Blestematul mă silea

Dar când eu am tot strigat

Grăbit haina şi-a lăsat

V-am chemat ca să vedeţi

La bărbat să îl spuneţi"

Si stăpânul când venii

Ea aşa îi povestii: