Poezie ŢC 6/.Intâlnirea cu Rahela

6

S-a uitat spre înainte

S-a zărit un câmp cu vite

Si era şi o fântână

Unde aveau ciobanii stână

S-a apropiat de ei

Si le-a zis:-"Hei fraţii mei

De unde sunteţi din ce sat,

Aproape-I ori depărtat?

-"Apoi să şti din Haran"

-"Dar cunoaşteţi pe Laban?"

Si-I zise unul voios;

-"Tu să şti că-I sănătos

Vezi tu fata care vine

Tu să şti e măi creştine

Este fata lui Laban

Este din Padam-Aram,

Iată numai că venea

Oile spre-a adăpa

Fata cu nume Rahela

Cum îi zise omul acela

Când ajunse ea la stână

Olie lângă fântână

Iacob piatra a ridicat

Oile le-a adăpat

Apoi merse lângă fată

-"Astăzi vei fi sărutată"

S-a început a plânge tare

C-o găsise-n depărtare

Cea pe care o căuta

Pe laban şi casa sa

Spuse fetei:-"Nu te ştiam

Cu toate ca suntem neam

Iacob sunt aşa numit

S-am venit spre răsărit

Fiu de al Rebecei sânt

De prin Canaan pământ"

Si Rahela dete-n sat

Părinţii a anunţat

si Laban a alergat

La găsit si sărutat.