Poezie Mai vino Doamne-n casa mea!

Mai vino Doamne-n casa mea!



Mai vino Doamne-n casa mea,

În casa sufletului meu,

Şi dragostea lui Dumnezeu

S-o pui să locuiască-n ea!

Şi pacea-n dulce fericire

Să fie pururea, mereu,

Idealul sfânt ’n-a Ta slujire!



Mai vino Doamne-n casa mea,

În casa inimii-n suspine,

Căci ea Te vrea numai pe Tine

Să stingi tot ce e rău în ea!

Prin har să-i dai izbăvirea

S-o eliberezi de zguri străine

Şi să-i asiguri mântuirea!



Mai vino Doamne-n casa mea,

În care Te aştept cu drag

Ca să calci peste-al ei prag,

S-aduci cu Tine ordinea,

Şi pacea scumpă, liniştea,

Şi-n viaţa sfântă de pribeag

Doamne, să ai întâietatea!



Să-mi dai putere să slujesc

Şi-n tot ce fac, cu bucurie

Numai voinţa Ta să fie,

Să demonstez că Te iubesc

Şi tot mai mult Te preţuiesc

În doru-avid spre veşnicie,

Ce-n suflet zilnic îl nutresc!



Flavius Laurian Duverna

16 octombrie 2012