Poezie E viu Rascumparatorul...

E viu Răscumpărătorul



Noi ştim că-al nostru Răscumpărător

E viu acum şi-İ viu pentru eternitate

E viu în noi şi e mereu învingător

Cu El trăirea rodeşte doar seninătate.



A fost ’nălţat cu ură pe lemnul blestemat

Căci nu i-au înţeles cereasca misiune

Pe toţi la viaţă de credinţă i-a chemat

Fără tradiţii seci şi fără-ntinăciune.



L-au prins şi L-au tratat cu barbarie

Scuipându-İ faţa ce radia lumină

Dar nu ştiau că-a lumii murdărie

Pe cruce e spălată prin jertfa divină...



Şi nu ştiau că împlineau un plan

In care era cuprinsă toată omenirea

Conceput de Însuşi Creatorul suveran

Ca toţi să-nveţe ce-i neprihănirea.



Şi iată-L atârnat între pământ şi cer

Pe Fiul Omului venit din strălucire

A jubilat de bucurie odiosul Lucifer

Iar oştile din iad îi înălţau mărire.



Dar forţa ce-a creat şi soarele şi luna

Şi-a pus pe boltă Luceafărul strălucitor

Şi planetele ce se-nvârtesc întruna

L-a înviat pe Fiul Răscumpărător.



Mormântul zăvorât cu piatra uriaşă

E gol – e o dovadă că slăvitul Impărat

N-a fost învins de puterea ucigaşă

Ci-a treia zi, după Scripturi, a înviat.



E viu în veci. Săltaţi de veselie!

Că-Mpărăţia întunericului s-a sfârşit

Purtaţi cu cinste a Harului făclie

Incredeţi-vă în Cuvântul Lui desăvârşit.



C-a-nvins puterea morţii şi Calvarul

Iar capul Şarpelui a fost zdrobit

Incandescent a fost în dragoste-ca jarul

Atât de mult ne-a preţiut şi ne-a iubit.



E viu şi locuieşte-n fiinţele predate

Călăuzindu-le în drumul spre ’nălţimi

Sufletele lor sunt cu haruri inundate

Eliberate din neguri şi întunecimi.



Noi ştim că-al nostru Răscumpărător

E viu acum şi-İ viu pentru eternitate

E viu în noi şi e mereu învingător

Cu El trăirea rodeşte doar seninătate.



ti/2005