Poezie Fi-ţi proslăvite

Cu mâinile sale

întinse pe cruce,

O lume de jale

voia să apuce.



Nu, n-au fost învinse.

Amarnicul chin

ce fiinţa-I cuprinse

ne-a scris un destin.



A vrut să le-ntindă

spre gloate haine,

Să ne cuprindă

pe mine...pe tine...



Haide ce zici ?

Scapă din chingi !

Îl tot suplici ?

Îl tot respingi ?



Mai stau întinse

sfintele mâni.

Ale tale-s prinse

de alţi stăpâni ?



Ce bucurie...!

M-ai strâns la piept.

De-ar fi mâini o mie

întinse.Accept



doar mâinile Tale

Isuse iubit,

Mă ţin pe cale

necontenit.



Chiar răstignite

de-ostaşi păgâni,

Fiţi proslăvite

Vrednice Mâni.