Poezie Lăsaţi lumina

Lăsaţi lumina să mă desfacă

în curcubee strălucitoare,

Să mă cuprindă şi să mă placă,

Peste lumina de ieri opacă

să port lumina razei de Soare.



S-arunc în noapte întreaga-mi vină,

Ori să dispară prin vizuini.

Întreg trecutul cu-a lui ruină,

Să mi se schimbe, luând lumină

ce-o să aprindă alte lumini.



Să-mi risipească obscura ceaţă,

Ce mă-nsoţise ca pe-o himeră,

Să-mi dea Cuvântul plin de viaţă,

Ce-nţelepţeşte pe cel ce-nvaţă

Şi rupe lanţuri de la galeră.



Nu este umbră-n Tatăl luminii

Şi nici schimbare nu e, de fel.

Nori de păcate nalţă străinii ?

Trageţi cortina azi voi, puţinii

ce-aveţi lumina dată de El.



În vreme-aceasta de aţipire,

Când şi lumuna dă să pălească,

Nu-ţi pune fruntea spre adormire

că mergi spre moarte şi cimitire,

Lasă lumina să te-nsoţească.



Lăsaţi lumina razei de Soare,

Peste lumina de ieri - opacă,

Să vă cuprindă şi să vă placă.

Lăsaţi lumina să vă desfacă

în curcubee strălucitoare.