Poezie DAI DIN COATE

Dai din coate,

Cît se poate

Ca să fi în frunte,

Făr să vezi

Să-ţi controlezi

Eul, cît un munte!



Dai din coate,

Dînd de-oparte

Fraţi ce se smeresc,

Lucrătorii lui Isus

Ce-au primit slujbe de sus,

Darul cel ceresc.



Dai din coate,

Fără prioritate

Eşti fără pereche,

După slujbele dintîi,

Dar nu vezi că-n tine îi

Încă fire veche



Dai din coate

Zi şi noapte

Scaune să apuci,

Dar cu toţii; mic şi mare

Văd că toat-a ta umblare,

E după năluci!



Dai din coate

Pîn la moarte

Nu vrei să te-opreşti?

Eul ca un Goliat,

Să îl prăbuşeşti?



De ce nu dai din coate

Pîn la moarte

Ca să fi smerit,

De vei fi găsit aşa

Domnul te v-a înălţa,

La timpul potrivit.