Poezie Confuzionism

CONFUZIONISM



Unii cred că au acces la ceresca-mpărăţie

Prin mătănii şi tradiţii, fără sfântă curăţie

Ce-nşelare, ce-nşelare! Unde oare-au auzit

Asemenea-nvăţătură ce pe mulţi i-a ameţit?

Alţii cred că moştenesc pocăinţa de la tata

Şi că vor primi oricum şi intrarea şi răsplata

Dumnule ce amăgire! Ce amarnică-nşelare!

Doar Satan i-a năucit cu aşa încredinţare

El a pregătit potirul cu năstruşnica momeală

Cine bea din el e dus, e cuprins de ameţeală

Dar există situaţii şi mai grave, cred că ştiţi

Când paharu-i cu otravă iar el spune:"Hai, serviţi

Răcoriţi-vă fiinţa cu o proaspătă licoare

Să puteţi călători şi pe ploaie şi pe soare"

Ce să vezi? Mulţi se reped să sorbească băutura

Şi apoi pun la-ndoială mântuirea şi Scriptura

Se-ndepartă-apoi de Har şi de sfânta pocăinţă

Iar supremul ideal e-a pământului cerinţă,

De-a trăi viaţa AZI, în toată splendoarea ei

Că de-aceea adunăm mii şi zeci de mii de lei

O, ce mare e deruta! Suntem zinlic bombardaţi

Cu demnonice idei ce vin de la necuraţi

Zilnic lumea-i asaltată cu concepte ce destramă

Şi căminul şi-Adunarea şi o dragoste de mamă

"Şi divorţul e ochei" –zic unii cu nonşalanţă

"La Biblie nu renunţăm; ea ne dă elan, speranţă."

Au citit-o pe sărite numai ce le convenea

Iar acum nu pot distinge starea bună de cea rea

Au lăsat afară texte ce aduc clarificare

Ce ne spun că pocăinţa e jertfă şi renunţare

Şi confuzia e mare şi se bucură Cel Rău

Că atâţia se îndreaptă spre nemărginitul hău

Creştinismul de fotoliu este tot mai răspândit

Ascultăm o cuvântare pentru sufletul trudit

Stăm comozi în bănci o oră şi apoi ne plictisim

Predica să fie scurtă; "doar ştim noi cum să trăim!"

Şi-apoi vine săptămâna cu necazurile ei

Putea-vom să ne luptăm cu atâţia dumnezei?

Vom putea că suntem tari, avem muşchii de oţel!

Iar încrederea în NOI este sacrul nostru zel.

Timpul rugăciunii-i scurt; un minut sau poate două

Şi-n domeniul închinării s-a scos o idee nouă

Alţii-au mers chiar mai departe şi l-au anulat de tot

Şi apoi uimirea-i mare că se chinuie ca Lot

Nu puţini sunt azi ce vor şi religie şi Har

Cât priveşte pocăinţa corigenţi sunt, n-au habar

Vor cereasca-mpărăţie fără Dumnezeu în ea

Dar alunecă mereu, tot mereu pe calea rea.



*****



Iar acuma ascultaţi fraţi, surori din Adunare

Nu lăsaţi al lumii val să vă ducă la pierzare

Dacă vreţi filozofie o găsiţi în Cartea Sfântă

Cuvintele ce-s în ea pur şi simplu te încântă

Mergeţi la Eclesiastul şi-l citiţi de zece ori

Şi veţi fi mai înţelepţi ca-nţelepţii-nvăţători

A lumii filozofie cât ar fi de-atrăgătoare

Naşte doar îngrijorare crează doar derutare

De vă place poezia luaţi Psalmii lui David

Ei sunt hrană din belşug pentru sufletul livid

De iubiţi rostiri adânci şi proverbe minunate

Este-o carte specială cu cuvinte luminate

Autor mai înţelept nu se va găsi vreodată

Căci a lui înţelepciune de la Tatăl i-a fost dată

Cele patru Evanghelii ne dezvăluie iubirea

Ce Isus o dăruieşte pentru toată omenirea

Cartea cărţilor ne-nvaţă felul de-a trăi frumos

De-a trăi în armonie cu principiul Lui Hristos

Nu doriţi alte izvoare cu apele tulburate

Doar Scriptura dă viaţă. Are apele curate

De-i urmăm învăţătura mereu proaspătă şi clară

Să fim siguri fraţi iubiţi: nu vom fi lăsaţi afară.



gc/Feb. 2006