Poezie Zbatere de aripi

O zbatere de aripi e gândul meu ades

Ce urcă-apoi coboară din munte către șes.



Se suie să cunoască unde a început

Iubirea să plătească un greu și scump tribut.



Coboară să pătrundă în fila Bibliei

Să înțeleagă jertfa și sensul Dragostei.



Același drum îl face o dată și-nca-o dată;

Uitarea să nu-și pună amprenta niciodată,



Ci-n minte să păstreze al Dolorosei pas

Și lacrima Golgotei ,și al Iubirii glas...



O zbatere de aripi mi-e gândul chiar acum

Ce tremură-n văzduhul albastru, cristalin.



Alege să coboare ca-n minte să strecoare

Parfum de veșnicie, de lemn și să-nfioare



Inima ce-i cuprinsă de-atâtea amintiri,

Să stăruie-n jertfirea acestei mari Iubiri.



14.12.2008, Galați