Poezie In zadar...

In zadar...



In zadar citim Scriptura

Dacă n-o trăim plenar

Dacă nu-mplinim măsura

Unei vieţi de dor şi Har.



In zadar vestim Cuvântul

Lumii care merge-n iad

Când uităm de legământul

Şi de-al dragostei răsad.



In zadar cântăm în corul

De acorduri îngereşti

Dacă ni s-a stins fiorul

Spre hotarele cereşti.



De ce oare ne rugăm

Cu suspine-n stăruinţă?

Şi-n umblare neglijăm

Fapte vii, de pocăinţă.



De- nălţăm şi osanale

Sufletul să-l primenim!

Altfel fi-vom doar chimvale

Nici cununa n-o primim.



Cum să vină îndurarea

Ce-i dorită-n greu necaz?

Când de ani şi ani purtarea

N-a şters lacrimi din obraz.



Iar de spunem de Hristos

Fără să-i urmăm trăirea

N-adunăm nici un folos

Doar ne amăgim simţirea.



Căci fără rost e-o mărturie

Neînsoţiă de sfinţire !

Si doar miraj e-o bucurie

Ce nu purcede din slujire.



In zadar privim natura

Scăldată în mândrul soare

Dacă nu-nălţăm făptura

Spre cereştile izvoare.



gc/ti