Poezie IN HAINE ALBE

IN HAINE ALBE



Când îi vedem în hainele imaculate

Ne bucurăm nespus de bucuria lor

S-au hotărât să aibă doar trăiri curate

Să intre-n marea ceată a răscumpăraţilor.



Când îi vedem în haine albe de botez

Ne minunăm din nou de Harul revărsat

Cum Tatăl a sădit în ei un sacru crez

Cum El i-a smuls din starea ce i-a apăsat.



Când ne uităm la feţele înseninate

De dorul sfânt după al gloriei Regat

Realizăm că Tatăl are planuri minunate

Că alte suflete la-mpărăţie a adăugat.



Când ascultăm mărturisirea lor curată

Cum Tatăl i-a convis să se predea

Ne copleşeşte dragostea nemăsurată

C-au fost despovăraţi de sarcina cea grea...



Şi l-au urmat de-atunci pe Salvator

Cu inimile-atinse de Har şi consacrare

Şi-L vor sluji smeriţi şi-acum şi-n viitor

Muncind cu sârg în sfânta Lui lucrare.



Sunt gata să înfrunte necazuri şi furtuni

Să-nvingă piedici întâlnite-n cale

Să-şi afle desfătare în cânt şi-n rugăciuni

Să-nalţe către Cer, din suflet, osanale.



Vor spune şi la alţii de Patria cerească

De planul de salvare şi jertfa de la cruce

Şi vor dori în dragoste mereu să crească

Căci roada ei a-atât de gingaşă şi dulce!



Şi-n veci nu vor uita aleasa sărbătoare

Când Cerul s-a dechis şi pentru ei

Vor înălţa recunoştinţă şi onoare

C-au fost eliberaţi de-ai lumii dumnezei.



Când îi vedem în hainele imaculate

De bucuria lor ne bucurăm nespus

Vor locui cu sfinţii în veşnice palate

Şi-İ vor aduce glorie eternă lui ISUS.



GC/ ian.2006