Poezie Izvor curat

Izvor curat ce curgi din munte,

Tu potoleşti setea celui însetat,

A celui tânăr şi aceluia cu pletele cărunte,

Izvor de munte binecuvântat.



La izvorul tău vin cerbii ca să bea;

Unde-i apa limpede şi cea mai curată,

Acolo-i plăcerea lor şi acolo ei se adapă.

Acolo la izvor, dorinţa lor îi poartă.



Aşa ne vrea şi Dumnezeu pe noi

Să bem din ape binecuvântate,

Să ne ferim de tot ce e gunoi

Şi să nu bem din ape tulburate.



Să urcăm sus, până la Izvor

Unde apele sunt limpezi şi curate.

Acolo, o să simţi al Duhului fior

Şi acolo toate sufletele sunt înviorate.