Poezie Ultima luna

Ultima lună...



Trăim ultima lună din anul curent

Ea vine cu crivăţ, cu fulgii de nea

Şi ursu-n bârlog e mereu somnolent

Iar vrăbiile zgribulesc în viforniţa grea.



E luna a douăsprezecea din calendar

Când vezi în jur doar copaci dezbrăcaţi

Ce bogat a fost anul acesta în Har!!

Tatăl ne-a dat energii să- İ fim consacraţi.



Ne-a fost şi călăuză pe-ngusta cărare

Ne-a smuls din vârtejuri gata să-nghită

Ne-a ridicat moralul în clipele-amare

Ne-a netezit drumul spre zarea slăvită.



E luna cadourilor – date celor iubiţi

Când celebrăm voioşi supremul CADOU

Prin care am fost din păcat dezrobiţi

Prin care-am intrat în Legământul cel nou.



E luna Crăciunului cu-n ocean de lumini

Ce-mpodobesc şi brazi şi odăi şi case

Când beculeţe strălucesc chiar prin grădini

Iar buna vestire răsună la sat şi-n oraşe.



Mai sunt câteva zile şi anul s-a dus

Şi nu ştim numărul zilelor hărăzite

Dar de-L slujim cu pasiune pe iubitul Isus

Toate clipele vieţii noastre fi-vor păzite.



gc/ decembrie, 2005