Poezie Sunt convins...

Sunt convins...



Sunt convins, Isuse, că tot ce există

Fost-a conceput de Tatăl slăvit

Şi că fără Tine existenţa-i tristă

E-o povară grea, e-un trai gârbovit.



Sunt convins, Isuse, că din zări senine

Ai venit pe Terra cu un plan măreţ

Că ţi-ai dat viaţa pentr-un ciob ca mine

O! ce mare Har, O! ce mare preţ!



Sunt convins deplin că numai cu Tine

Pot răzbi prin viaţă, pot mereu să iert

Pot răbda necaz, pot să fac mult bine

Pot păstra credinţa, pot să nu mă cert.



Sunt convins mereu că doar prin Cuvânt

Pot avea lăuntru-mpodobit cu pace

Şi că toată vrajba ce e pe Pământ

Vine dintr-o lume ce-n păcate zace.



Sunt convins că jertfa dată la Calvar

Poate să mai spele ură şi micime

Şi că Sfântul Duh e-al trăirii far

Şi-are azi puteri ca la Cincizecime.



Sunt convins că drumul ales prin credinţă

Va sfârşi-n lumina din locul preasfânt

Unde se va-ncununa sfânta străduinţă

De-a păstra curat sacrul legământ.



M-ai convins, Isuse, să rămân cu Tine

Prin furtuni şi valuri ce-n luntre izbesc

Apoi ca răsplată voi putea obţine

Dulcea părtăşie din plaiul ceresc.



gc/ti/2005