Poezie Colt de rai

Colţ de rai...



Colţ de rai e-acolo unde locuieşte bunătatea

Unde nu mai stăpâneşte viciul, nici singurătatea

Cu Domnul Invierii niciodată nu eşti singur

Cu El pe drumul veşniciei mersul este sigur.



E colţ de rai unde iubirea domneşte ne-ncetat

Iar pacea izvorăşte din traiul sfânt, înmiresmat

Acolo-i vorbă dulce şi tihnă şi linişte deplină

Ca la-nceput când omul era-n edenica grădină.



E colţ de rai când un crâmpei de Cer e jos

In căminul unde guvernează doar Isus Hristos

Acolo şi odrasle şi părinţi trăiesc în armonie

Chiar de au de biruit grele-ncercări şi agonie.



Si chiar de n-au la masă cum alţii au belşug

Sunt fericiţi să-mpărtăşească mereu al vieţii jug

Povara –i mai uşoară când simţi cu cel iubit

Durerea-i micşorată când talazul te-a izbit.



Colţ de rai e sanctuarul în care proslăvirea

Se-ndreaptă doar în Sus de unde vine izbăvirea

In care dragostea-i suprema lege-ntotdeauna

La bine şi necaz, necontenit, frăţietatea-i una.



Atunci se bucură şi sfinţii, se bucură Pământul

Că Dumnezeu e onorat, trăit este Cuvântul

Acolo unul altuia, cu drag, îşi dau întâietate

Şi fiecare îşi cunoaşte cucernica prioritate.



E colţ de rai în viaţa dominată de credinţă

Şi chiar de ne încearcă şi plâns şi suferinţă

Nicicând n-om părăsi cărările neprihănirii

Căci ne conduc în veşnicie la locul întâlnirii.



gc/ti/oct 2005