Poezie Priveste-n Sus....

Priveşte-n sus...



Priveşte-n Sus la locul de splendoare

De unde se revarsă Harul ne-ncetat

Şi vei putea vedea Neprihănitul Soare

De-a pururi lăudat şi binecuvântat.



Şi vei vedea de unde vine ocrotirea

Şi ajutorul când furtuni se năpustesc

Necontenit spre Cer să îţi ridici privirea

Şi nu spre locuri unde demonii pândesc.



Priveşte-n Sus cu multă-ncredinţare

Că bunul Tată zi de zi te-a cercetat

Şi-aşa lăuntrul va fi plin de-mbărbătare

Şi cânt vei înălţa chiar de vei fi-ncercat.



Abateţi ochii de la lucruri pieritoare

De la argint şi aur şi luxuri pământeşti

O! Lumea-ţi dă doar fericiri amăgitoare

Indemnul firii necontenit să-l stăpâneşti!



Căci de te uiţi în jur şi de te uiţi ‘napoi

Incorsetat ve fi în grijuri şi-n tristeţe

Şi vei vedea doar ură, lăcomie şi noroi

Şi nu lumină şi flori şi frumuseţe.



Priveşte-n Sus, acolo-i răsplătirea

Acolo e Palatul eternului locaş

Acolo pe deplin vei ştii ce-i izbăvirea

Şi vei uita c-ai locuit în efemer sălaş.



gc/TI