Poezie Priveste-ti urma pasilor..

Priveşte–ţi urma paşilor...



Priveşte–ţi urma paşilor în vale

Şi vei vedea cum Tatăl te-a-nsoţit

Ţi-a dat din bogăţia îndurării Sale

Ţi-a alinat mereu şi clipele de jale

Te-a mustrat când îndoiala a-ncolţit.



Priveşte-n urmă la zilele trecute

Din anul ce recent s-a încheiat

Dar câte ceasuri fost-au petrecute

In rugăciuni pentru problemele ştiute

Şi câte lacrimi ale milei ai vărsat?



Şi-n ce-ai crescut în anul ce-a zburat?

In cunoştinţa lumii cu gustul ei amar?

Sau în iubirea altruistă, în duhul cel curat

Şi în sfinţenia ce dă un trai înmiresmat

Şi-n râvna de-a vesti de cruce şi Calvar.



Priveşte-n urmă la drumul de pribeag

Şi-nvaţă din greşelile comise

Numai aşa ţinteşti la-l veşnicie prag

Şi poţi ajunge la acel astral meleag

Unde se-mplinesc nobilele vise.



Priveşte-n urmă şi exprimă mulţumirea

Că poţi rosti “Eben Ezer” cu exaltare

Că Tatăl ţi-este totdeauna izbăvirea

El nu te-a părăsit şi nu ţi-a vrut pieirea

Ci te-a condus cu mâna Lui biruitoare.



Priveşte-ţi urma paşilor de pelerin

Şă vezi cum El te-a scos din uragane

Cum îngerii au tăbărât în roiul lor divin

Şi te-au purtat pe braţe la locul de alin

Te-au întărit când ai răbdat prigoane.



La ceasul de bilanţ şi cercetare

Când inc-un an s-a dus ca o petală

Priveşte-n urmă şi vezi câtă răbdare

Ai dovedit în situaţiile de-ncercare

Şi câte suflete ai scos din amorţelă.



Priveşte–ţi urma paşilor în vale

Şi vei vedea cum Tatăl te-a-nsoţit

Ţi-a dat din bogăţia îndurării Sale

Ţi-a alinat mereu şi clipele de jale

O, dă-i onoare!El cu Cerul te-a nfrăţit.



gc/TI