Poezie REPET...

REPET...



Repet: nu-mi dau credinta

Pe aurul din lume

Chiar de-ar veni tiranii

Si-ar vrea să mă sugrume

Rămân cu al meu Domn

Oriunde m-ar conduce

Cu El lăuntrul tot

Doar zâmbet îmi produce.



Am zis si voi mai zice:

Ce-am obtinut pe drum

(Comoara vesniciei

Si-o taină cu parfum)

Le tin pe totdeauna

În sufletu-mi predat

Căci el serveste zilnic

Din harul ce s-a dat.



Vă spun a mia oară:

Nimic nu-i mai sublim

Ca taina mântuirii

Ce m-a pătruns deplin

Mi-am irosit suflarea

În bezna din genune

Fără un cânt năltat,

Fără o rugăciune,



A fost o perioadă

Urâtă-n viata mea

Când neglijam lumina

Din strălucita STEA

Când zi de zi purtam

Doar straiul nepăsării

Si nu stiam că este

Un Tată-al îndurării,



Dar, iată, spun din nou

Ce mare fericire

Pătruns-a-n viata mea

Cu-a lui Isus venire

El mi-a deschis privirea

Spre necuprinsa zare

Mi-a dat clarviziune,

Mi-a dat răscumpărare...



Iertati-mi îndrăzneala

Mai spun încă odată

Viata fără Crist

E vid, e invadată

De năluciri, himere,

De duhuri si fantome

Ce nu aduc în trai

Priviri dulci si arome.



Nici nu mă pot gândi

Să mă despart vreodată

De Fiul Salvator,

De preaiubitul Tată

Lor le dedic trăirea,

Lor le slujesc cu zel

Cu ei oriunde-n lume

Sunt ca într-un Betel.



Nu am deloc retineri

Să spun cum am trăit

Când lumea mă-ndemna

Să fug de pocăit

Dar azi când înteleg

Ce poate da iubirea

Si cum pot să obtin

De-a pururi răsplătirea,



Mă las condus de Duhul

Convins că El mă poartă

Spre plaiuri de lumină,

(Dincol’ de marea moartă)

Nici nu mă uit ’napoi

Privesc doar viitorul

Stiind că în curând

Vedea-mi-voi Creatorul.



Repet: nu-mi dau credinta

Pe aurul din lume

Chiar de-ar veni tiranii

Si-ar vrea să mă sugrume

Rămân cu al meu Domn

Oriunde m-ar conduce

Cu El lăuntrul tot

Doar zâmbet îmi produce.



16 Mai, 2008