Poezie Iubirea mea

Iubirea mea, ridica-ţi ochii pe totdeauna dinspre jos,

O, ţelul tău tot mai aproape, e cerul tău tot mai frumos,

Despovărată de-orice fumuri, să ieşi din neguri spre mai 'nalt

Şi tot mai luminos fă-ţi zborul de la un pisc la celălalt.



Topeşte-n marea rugăciunii gheţarii vechilor tristeţi,

Şi larg învăluie-i pe oameni cu ochii celeilalte vieţi,

Acopere cu faţa-ntoarsă a semenilor goliciuni,

Şi-alege numai bucuria din tot ce-mparţi şi tot ce-aduni.



Când între Adevăr şi Milă nu ştii la care să rămâi,

Se bucură şi Adevărul când îi deschizi la Milă-ntâi.

Când numai binecuvântare vei împărţi şi tuturor

Un nor de slavă luminoasă te va-nveli din ochii lor.