Poezie De-aș putea

De-aş putea să dau durerea, pentr-un strop de fericire,

Şi să schimb întreaga ură, pe-o secundă de iubire,

Iar din lacrimile toate, de-aş putea torent să fac,

Să dispară în oceane, cu tot răul fără leac,

De-aş putea ca mărăcinii, prăfuiţi de lângă drum,

Să ne-mbete ca şi crinii, noaptea, cu al lor parfum,

De-aş putea să ard tristeţea şi din flăcări, bucurie,

Urletele disperării, să le fac o melodie,

Norii negrii, de-aş putea, i-aş ascunde după munţi,

Şi pe soare l-aş ruga să ne descreţească frunţi,

Stelele, le-aş da pe toate, le-aş culege de pe cer,

Fiecare să şi-o poarte, îmbrăcat cu-al ei mister

...............................................

Timpul, cu aripa lui, l-aş opri din zbor, cu-n vers,

Să ne bucurăm o clipă, că e Rai în univers.



Valeriu Cercel



|