Poezie Făclie

Motto:Tesaloniceni 3:12



CRED şi mă-nchin

în faţa Ta, Doamne.

Pământul e-n chin...

Doar Tu eşti alin

peste suflete-n noapte.

AMIN!

Văd clar spre cer

lumini,

dar, jos, văd şi umbre...

Aripe-ntinse spre-nălţimi,

dar şi genuni întunecate.

Simt suflete zvâcnind spre-nalturi,

Asalturi! Asalturi!

Lumini! Lumini!

Dar, colo-n zări, e şi-ntuneric.

Nemişcător! Ucigător!

- Să-L DESTRăMăM!

Asalturi! Asalturi!

Lumini! Lumini!

Cu ISUS în inimi,

cu a-l Lui cuvânt

peste-ntregul pământ!

Lumina din Lumini

Asalturi! Asalturi!

Căci fi-va bucurie

Acolo, sus, spre-nalturi

de am lăsat pe trepte, departe, înapoi,

în noapte şi noroi

din cei porniţi cu noi,

făcuţi din ţărâna pământului

şi din puterea cuvântului,

primind în nări suflare de viaţă

şi făcuţi astfel şi tu, şi eu

suflet viu, creat de Dumnezeu?

Nuuu!! O spunem cu curaj, pe faţă!

Deci

Luaţi în mâini făclii

şi luminaţi unghere-n asalturi! Asalturi!

Cu ISUS, spre cerul veşniciei

Să nu rămână umbre.

Pe-a cailor pieptişuri

Lumini Făcli-n asalturi!

Răbdare şi Credinţă.

La neamuri Pocăinţă

acolo unde semeni

în cele patru vânturi

la fraţi, surori, oriunde, la capăt de pământuri.

Lumina tuturora!!

şi-n cerul Cel De Vis

Acolo-n PARADIS

Să-ţi fiu părtaş deplin,

AMIN!