Poezie Treziţi-vă!

În cer se face pregătire pentru minunata zi

Când trâmbiţa DOMNULUI cu toţi o vom auzi

Va fi marea deşteptare, toţi se vor trezi din somn

Căci urmează întâlnirea cu Isus al nostru Domn



De veghezi în clipa-aceea ferice va fi de tine

Dar de eşti în aţipire, o, atuncea nu e bine

De ai somnul nepăsării şi în el eşti cufundat

Soarta ţi-e pecetluită, cu statut de condamnat



Ca un semnal de alarmă azi vă zic treziţi-vă

Şi dac-aţi trăit în dubiu vă zic pocăiţi-vă

Hai cu toţii la veghere ca fecioarele-nţelepte

Ce au ulei în candele şi ştiu cum să îl aştepte



Poate zici în sinea ta, eu nu dorm ci eu veghez

Şi tot ce Domnul mi-a dat caut să le şi păstrez

Verifică înc-odată de eşti treaz cu-adevărat

Sau Satan te amăgeşte să te vezi cel mai curat



Câte poezii putut-ai să declami în viaţa ta?

Câte cântări minunate le puteai şi tu cânta?

Poate ai darul să predici, dar ai stat în banca ta

Că doar cel care vorbaşte, mai greşeşte, nu-i aşa?



Câte mărturii adus-ai celor ce sunt în păcate?

Câte le-ai spus despre Isus ca să-i salvezi de la moarte?

Câte rugăciuni fierbinţi ai rostit în adunare?

Sau ai tot lăsat pe alţii crezând că nu eşti în stare



La câţi fraţi, surori bolnave le-ai adus o mângâiere?

Acasă sau la spitale aşa cum Isus o cere

Câte văduve sărmane sau orfani, că sunt destui

Au văzut din banii tăi şi de Domnul să le spui?



Eşti satisfăcut deplin pentru a ta dărnicie?

Sau de toţi ar fi ca tine mulţi ar sta în sărăcie

Familia ţi-e întoarsă? Casa ta-i un colţ de Rai?

Ai altarul tău acolo? Pe genunchi cât timp tu stai?



Îţi iubeşti pe deplin fraţii? Duci sarcina celor slabi?

Pe cei care şchiopătează, îi îndrumi să fie albi?

Cât bine puteai să faci, dar ai neglijat momentul?

Ei! Acesta e păcat ce-ţi ştirbeşte tot prezentul!



Câte gânduri necurate poate le-ai păstrat în tine?

Câtă ură adunat-ai când ceva nu ţi-a mers bine?

Mânie, pizmă, gelozie câtă încă mai deţii?

Şi multe alte urgii pe cari poate le menţii.



Dacă ceva posedezi din tot ce ai auzit

Înseamnă că nu veghezi, ci încă eşti adormit

Scoală-te din somn amice, unge-ţi ochii cu-alifie!

Desfundă-ţi a ta ureche , ia în mână o făclie!



Pune-ţi mâinile-nlucrare, dezmorţeşte-al tău picior

Avântă-te în lucrare, fă-o cu avânt şi spor

Goleşte-ţi din visterie tot ce e vechi şi murdar

Şi umple-ţi acum inima, cu ce-i bun, cât mai e har



Nu-ţi umfla zilnic stomacul cu mâncăruri preferate

Ci alege-ţi zi de jertfă să fii spălat de păcate

Şi la timp şi ne la timp să ai duh de rugăciune

Să urăşti faptele rele, să iubeşti faptele bune



Smulge-i din foc şi pe alţii, cât mai poţi lucra deplin

Nu-i lăsa s-ajungă-n Iad, unde veşnic este chin

Prin purtarea ta tot timpul, pe mulţi să-i faci să rostească

Că în tine văd pe Domnul şi cu El vrea să trăiască



Să ai pe buze cuvântul gata ca să-l poţi rosti

,,VINO" te aştept Isuse sunt gata spre-a te-ntâlni

Aceste mărturii sfinte dovedesc vegherea ta

Dacă nu le ai amice, caută, le vei afla.



Doamne iartă-ne acuma dacă n-am vegheat destul

Orice caz de aţipire pentru noi să-L faci Tu nul.

Deşteptaţi, veghind întruna să te putem aştepta

Ca pe toată adunarea s-o poţi duce-n Slava Ta.

Amin