Poezie Binecuvântarea

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 114
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/21387-binecuv-ntarea]Binecuvântarea[/url]

Câtă binecuvântare lăsat-a Domnul pe pământ

Ea se observă la tot pasul, atât în aer, cât pe câmp!

Atât în cosmos şi natură şi tot atât în orice om

În ape, lucruri şi obiecte, în floricele şi în pom.



Dar marea binecuvântare făcută omenirii-ntregi

Nu-i greu s-o afli şi e sigur: Isus Hristos pe veci de veci

Răspunde-mi dară eşti tu gata să capeţi binecuvântarea?

Să laşi păcatul, răul, Iadul şi să primeşti în loc iertarea?



E greu s-alegi o ştiu prea bine, pasul greu e de făcut

Ai vrea să fugi de hotărâre şi astfel tu devii tăcut!

În tăcere se observă că n-ai înţeles de-ajuns

Ce e binecuvântarea şi misterul ei ascuns.



Ştim cum şi cei din vechime au fost de acord cu toţi

Să le dea în loc de Isus pe Baraba, mare hoţ!

Demonstrând că omenirea şi-a ales răul cumplit

Respingând cerul, oferta, de-a fi sfânt şi mântuit!



Să privim cum omul face din binecuvântarea dată

Lucruri din cele mai murdare, lucruri din care se îmbată!

Ce struguri minunaţi lăsat-a Mântuitorul pe pământ

Şi de-i mănânci sunt o splendoare, iar tu poţi să fii tot sfânt!



Dar Diavolul vine şi spune: Măi omule hai să te-nvăţ

Că strugurii se pot şi stoarce să faci din ei vin şi oţet!

Cu vinul îţi repari stomacul şi uiţi de toate ce te-apasă

Atât problemele din lume, cât cele ce se nasc acasă!



Vinul îţi dă curaj, putere şi sângele ţi-l întăreşte

Şi chiar de eşti un om tăcut puterea de vorbit ţi-o creşte!

Ridici cu uşurinţă pumnul, eşti bătăios, fără ruşine

Vrei să baţi pe toată lumea, dar în final te baţi pe tine!



Îţi pierzi ruşinea chiar şi-atuncea când eşti căzut plin de noroi

Când dormi prin şanţuri şi gunoaie îmbrăcat în haine noi!

Nimic atunci nu mai contează în clipa-aceea orice-ar fi

Dar, vai, amar îţi vei da seama când capul ţi se va trezi!



Ai vrea să uiţi c-ai fost acela ce-ai jucat rolul murdar

Ai vrea să nu-ntrâlneşti pe nimeni nici prietenii tăi măcar

Ai vrea ca zilele să fugă, să treacă, totul să se uite

Să vină zilele cu soare, să vină bucuria iute!



Şi va veni cu siguranţă, dar ia aminte la ce-ţi spun

Căci Diavolul nici el nu doarme, ci va veni ca prieten bun

Să te îndemne iar degrabă să repeţi scena trecută!

Să guşti cât de bun e vinul şi să-i simţi puterea crudă!



În astfel de situaţii fii bărbat, ia hotărâre

Fii atent cu tine însuţi ca nimeni să nu îţi vâre

Îndoiala, necredinţa, neputinţa de-a învinge

Căci cu astfel de momeală Diavolul te va încinge!



Ah! Cum el pus-a în mintea celor ce i-au dat crezare

Făcând ca din multe fructe ce-au fost binecuvântare

Să nu fie folosite doar în scopul adecvat

De-a ne menţine viaţa, fiind bune de mâncat



Câţi oameni nu zic şi astăzi că prunele sunt gustoase

Dar zeama lor e mai bună că pătrunde şi în oase!

Şi cu cât e mai gradată şi mai fiartă la cazan

Devine o armă mare, mânuită de Satan



Câte crime săvârşit-a? Câţi copii sunt disperaţi?

Câte case sunt inferne? Câţi oameni nemângâiaţi?

Puşcăriile sunt pline şi spitalele la fel

Pentru că ţuica din prune a devenit un flagel!



Aproape tot rău-n lume îşi are-nrădăcinarea

Şi originea murdară unită cu disperarea

În aceste compoziţii, otrăvuri adevărate

Ce distrug azi omenirea şi de Hristos o desparte.



Vino astăzi şi ascultă, scoală-te din somnul tău

Divorţează cu păcatul şi cu pofta celui Rău.

Anulează-ţi hotărârea ce-ai luat-onneştiinţă

Şi deschide-ţi larg inima pentru har, pentru credinţă.



Nu respinge-acum chemarea crezând că e prea urgentă

Că-n definitiv aceasta pentru tine e ofertă

Astăzi eşti stăpân pe tine, poţi s-alegi sau s-o respingi!

De-o respingi e tragedie, de-o alegi atunci învingi.



Totul pare foarte straniu, dar e adevăr curat

E realitate vie, e scăpare de păcat

Este marea transformare, cea mai mare pe pământ

Ce din condamnat la moarte te declară că eşti sfânt.



Minunat eşti Doamne-n toate şi perfect în tot ce ai

Şi nu te putem descrie nici prin fapte, nici prin grai

Dar în tot ce ne-nconjoară te vedem pe Tine mare

Şi nu-i greu să recunoaştem că eşti Binecuvântare



Fă ca roadele primite de la Tine-ntotdeauna

Să nu fie transformate în băutură nici una

Ci folosite în scopul pentru care Le-ai creat

Ca să faci din fiecare: Un om „Binecuvântat"

Amin
SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie Binecuvântarea | Salvatorul.ro
meniu prim
Dacă vrei să îți învingi o slăbiciune, nu o hrăni!