Poezie Bilanţul

La cumpăna dintre ani Doamne-mi fac bilanţul

Urmăresc verigile ce mi-au compus lanţul

Zi de zi, clipă de clipă am făcut ceva

Totul e istorie din viaţa mea.



Ştiu că îmi cunoşti viaţa şi tot ce-am făcut

Totul Ţi-e descoperit de la început

Zilnic Tu m-ai urmărit din cerul înalt

Şi văzându-mă ce fac Te-ai şi întristat.



Duhul meu râvnea în mine să fac voia Ta

Şi cu Duhul Tău cel Sfânt se tot sfătuia

Îmi dădea mereu semnale când păşeam greşit

Îmi şoptea mereu, mereu să fiu „Pocăit".



Trupul era practic slab şi neputincios

Şi faţă de duhul meu mă trăgea în jos

Vrând să fac şi câte-un bine nu prea reuşeam

Totul părea inversat în tot ce făceam.



Mă cutremur Doamne-acum când mă cercetez

Şi îmi fac probleme chiar cum să te urmez

Căci angajamentul meu de anul trecut

Nu l-am respectat de tot aşa cum am vrut



De suntem acum atenţi toţi vom constata

Că trăirea ce-am avut e destul de grea

Nu-i vorba de fapte grave, ci neînsemnate

Dar ele au fost destule fiind adunate.



De câte ori ni s-a spus: -Sunt orfelinate!-

Unde zac copii murdari cum nu se mai poate

Desculţi, desbrăcaţi, flămânzi şi fără iubire

Unii chiar handicapaţi: „Scenă de uimire".



I-aţi văzut şi pe casete cum se chinuiau

Şi în ce condiţii grele ei se tăvăleau.

Slavă fie DOMNULUI că prin mila Sa

Le-a trimis fiinţe dragi, spre a-i ajuta.



Ai făcut şi tu ceva ca starea lor gravă

Să se schimbe tot în bine şi cât mai degrabă?

Sau ai stat pasiv zicând: -Facă cine poate...

Am şi eu multe probleme... Nici eu n-am de toate...



Câţi bolnavi ai azi pe listă că i-ai vizitat?

Câte familii sărace ai îmbărbătat?

Ai vre-o văduvă măcar, sau un caz aparte

De care te-ai ocupat în vre-o zi sau noapte?



La câte biserici noi ce s-au construit

Să se poată ridica, cât le-ai dăruit?

Fapta dărniciei tale în orişice stare

Îţi dă satisfacţii, îţi dă uşurare?



Câţi fraţi prin purtare mereu i-ai jignit?

Le-ai cerut iertare sau n-ai îndrăznit!

Pe câţi i-ai vorbit de rău în stări diferite?

Pe câţi nu i-ai salutat în cazuri ivite?



Câte rugăciuni trecut-au fără să răspunzi?

Cîte stări de îndoială le menţii, le-ascunzi?

Când stări de nemulţumire te-apasă mereu

Ai curajul ca să zici: - De vină-s doar eu! -



Sau dai vina pe păstori, comitet, formaţii...

Nu e bine cum conduc, n-au bune prestaţii!

De fapt toţi sunt vinovaţi, aşa ţi se pare

Pe când tu eşti drept, curat, ca o lumânare.



Mă opresc aicea Doamne că multe-ar mai fi!

Dă-ne azi curajul sfânt de-a ne pocăi

Limpezeşte ochii noştri să vedem perfect

Luminează mintea noastră să ştim ce e drept.



Pune frâul gurii noastre la cuvânt stricat

Curăţeşte-ne pe toţi de orice păcat

Duh statornic dăruieşte orişicărui frate

Plini să fim de Duhul Sfânt şi de a lui roade



Vigilenţi, veghind întruna să te aşteptăm

Pentru Tine plini de râvnă să fim, să lucrăm

Viitorul tot cu Ţine îl vrem ne-ncetat

Dă-ne un - AN FERICIT -, bun şi minunat.



Cerem să ne însoţeşti în orişice clipă

Căci cu Tine Domnul meu nu ne este frică

Chiar de totul e mister, n-are importanţă

Vom lupta pe „Câmpul Sfânt" că Tu eşti în faţă.



Te rugăm încă un an, lasă Harul Tău

Ca toţi ce ne aparţin să scape de Rău

Şi mai sunt atâţia chiar, căci lumea e mare...

Doamne mai dă-ne un an. „An de Îndurare".

Amin