Poezie Amintirea minunată

O Isuse pentru mine

Cerul Sfânt ai părăsit

Şi în dragostea-ţi măreaţă

M-ai cuprins, M-ai mântuit

Şi-un drum nou Mi-ai făurit



Oare fi-voi eu în stare

Să-ţi aduc lauda mea

Să pot orişicând în viaţă

Să privesc spre Golgota?

Ca să-ţi preţuiesc jertfa?



Prima mea recunoştinţă

Pentru actul minunat

A fost că din tinereţe

Am dorit să fiu curat

Şi definitiv salvat



Te-am urmat în haine albe

Botezul Tău l-am primit

Şi de-atunci sunt mântuit

Te urmez necontenit

Să merit locul dorit



Mi-amintesc în clipa asta

De-a cea minunată zi

Sărbătoarea vieţii mele

Bucuria de-a trăi

Ca Ţie să-ţi pot sluji



Astăzi iarăşi trăiesc clipa

Şi simţesc că-i sărbătoare

Când privesc scena frumoasă

Scena zilei de predare

Că nu-i o zi oarecare



Este ziua bucuriei

Şi a mărturiei lor

Căci de-acuma din clipa asta

Au în cer Izbăvitor

Şi un mare viitor



Este deci un nou botez

Cu tineri şi cu bătrâni

Care până în prezent

Se considerau păgâni

Slujind altora stăpâni



Bucuria mântuirii

Ei o au în întregime

Şi întreaga lor făptură

Vibrează doar pentru Tine

Şi asta se vede bine



Doamne fă ca fiecare

Ce aici este prezent

Să-ţi preţuiască lucrarea

Să fie cât mai atent

Şi în cer nici un absent



Străpunge a lor inimă

Astăzi prin al Tău cuvânt

Ca la altă sărbătoare

Copleşiţi de Duhul Sfânt

Să-ţi proclame legământ



Avem dragi şi cunoscuţi

Ce dorim ai Tăi să fie

Ţi-i încredinţăm o Doamne

Ca-n a Ta împărăţie

Să-ţi urmeze pe vecie



Aş dori în încheiere

Ţie să mă adresez

Să ne faci una cu Tine

Să avem acelaşi crez

Acum la acest botez.

Amin