Poezie Alfa şi Omega

Mărturii nepieritoare ce-nsoţesc Dumnezeirea

Şi cu multele dovezi ce atestă nemurirea

Nu fac altceva acuma decât ca să întregească

Cunoştinţa multor oameni despre Solia Cerească



Întărind aceste spuse a rostit Isus Slăvitul

Eu sunt ALFA şi OMEGA, ÎNCEPUTUL şi SFÂRŞITUL

Asta este arătat, aşa glăsuie Cuvântul

Recunoaşte-L, dă-I crezare şi cu fapta şi cu gândul



ALFA cum o ştim noi astăzi însemnează ÎNCEPUTUL

Dumnezeu dintotdeauna, dominând întreg trecutul

El E-NTÂIUL, El e Totul, E Izvorul de Viaţă

El ne-ndeamnă, El ne-nvaţă, El ne dă Sfânta povaţă



El e Creator a toate văzute şi nevăzute

A creat om din ţărână dându-I şi calităţi multe

I-a dat multă cunoştinţă, poate avea relevaţii

Şi dorindu-L pentru Sine au făcut multe relaţii



Astfel orice om din lume poate fi-n relaţii sfinte

Prin rugăciuni de tot felul adresate prin cuvinte

Fie tainic, fie altfel dar având cuget curat

Curată să-i fie haina, nepătată de păcat.



Ce grozav, ce mângâiere, greu e chiar să o descrii

Cum tu sărman om din lume, automat poţi să devii

Colaborator cu Cerul, solie a lui Hristos

Îndreptar, lumină vie pentru orice păcătos



Vei gândi atuncea sigur dacă El a zis că-i ALFA

Nici eu nu pot afirma nimic Doamne decât asta

Căci dintre toţi păcătoşii pentru care Te-ai jertfit

„Întâiul" sunt -EU- Isuse, mulţumesc că M-ai iubit.



Şi te rog acum fierbinte fă trezire în popor

Ca să recunoască astăzi orişicare muritor

Că-i un păcătos în lume, rătăcind fără folos

Dar că are trebuinţă de iertarea lui Hristos



Iar Tu Doamne eşti acelaşi; Ieri şi azi şi-n veci de veci

După cum eşti „Începutul" şi „SFÂRŞITUL" eşti TU deci

„OMEGA" noi ştim atuncea că-i un atribut divin

Nimeni nu îl contestează, ci-i primit cu gând senin



Fericit e cine-ncepe viaţa sa cu Domnul