Poezie La fiecare Praznic

La fiecare Praznic de Crăciun,

Duios, colinzile ne-aduc aminte

Că Domnul a venit într-un cătun,

A dat pe-o iesle cerurile sfinte...



La fiecare Praznic ne-ntrebăm,

Cum? N-a fost nimeni să-L primească-n casă?

... Dar şi noi tot în paie ÎI uităm,

Când forfota Crăciunului ne-apasă!



La fiecare Praznic simt mereu

Că-i prea adâncă şi prea grea ocară

Să fie patul pentru Dumnezeu,

O iesle într-un grajd sărac afară!



La fiecare Praznic e un glas

Ce spune-n taina nopţii fermecate

Că Domnul caută şi azi popas,

Mai stă la uşa noastră şi mai bate...



La fiecare Praznic noi vestim

Venirea Domnului, sărbătorească.

Dar mă întreb, cu-adevărat dorim

La noi în case să se-adeverească?