Poezie Introspectie

INTROSPECŢIE

Arabela Ioana Tolan



Am fost un crin în Casa Ta,

Dar astăzi ce-am ajuns?

O roză ce în viaţa sa

Neliniştea-a pătruns.



Un snop am fost, un snop curat,

Neghină n-am avut

Dar valul vieţii-a vânturat

Tot rodul ce-a crescut.



Un mărgărit, o perlă grea,

Un diamant nepreţios,

Dar astăzi sunt o tinichea

Cu viaţă făr' de rost.



O slovă fără de cusur,

Un chip nevinovat

Vâltoarea vieţii ce e-n jur,

Astăzi m-a-ntinat.



O pasăre ce-n zborul ei

Doar drumul drept ţinu

Dar astăzi traiectoriei

Şi cotituri dădu.



O luminiţă, ce galant

În noapte apăru,

Dar azi căzut-am în neant

Şi raza dispăru.



Mai este azi salvare? Da!

Nimica nu-i pierdut;

Cultiv iarăşi încrederea

Totul ca la-nceput.



Lepăd tot ce m-a întinat

În gând, în faptă-n, duh,

Pornind iarăşi ne-ntârziat

Cu ţinta spre văzduh.



O floare, un spic, un mărgărit

Pot iarăşi deveni

Căci tu păcatu-mi ai plătit

Şi pentru min' muri-i



Amin!