Poezie Eliberare

Din pătimirile acestei lumi deşarte

Din întunericul în care-am fost cuprins,

Din vaietele întristărilor de moarte

Dintr-un cuptor al remuşcărilor, nestins...



Din lanţurile-acelea de obidă, grele,

Din cel mai înfiorător şi lung coşmar,

Dintr-un cazan amar, de-amar ca cel de fiere,

Din goana luptelor luptate în zadar...



Din temniţele de tenebre şi tăciune,

Din cel mai sângeros blestem dintre urgii,

Din groapa cu mocirlă şi deşertăciune,

Din oboseala alergărilor pustii...



Din nebunia visurilor îngâmfate,

Din drumul plin cu Balaami, Caini şi luzi,

Din căile spre nicăieri, necugetate,

Din metastaza grea a diavolilor cruzi...



M-ai smuls, Isuse, şi m-ai luat pe veci cu Tine,

M-ai izbăvit de sub păcat cu-adevărat,

Şi-acum, în carul biruinţelor divine,

Mereu mă porţi din slăvi în slăvi, eliberat.