Poezie M-ai ridicat...

M-ai ridicat din adâncul de groază,

Din groapa morţii, din negrul pământ.

Numai iubirea Ta mă luminează,

Tu ai, Isuse, al vieţii cuvânt!



M-ai ridicat din cerşitul la poartă,

Din deznădejdea atâtor oftări;

Sacul de jale şi cârja deşartă,

Au dispărut pe-ale slavei cărări.



M-ai ridicat din gârbaciul de slugă,

Şi m-ai făcut al Tău frate iubit;

Harul Tău face şi din buturugă

Să încolţească lăstarul dorit.



M-ai ridicat din bodroanţe murdare,

Ca să mă-mbraci în mărire şi har;

Tu eşti, Isuse, parfumul din floare,

Sfânta mireasmă şi-al vieţii nectar.



M-ai ridicat din cenuşa fierbinte,

Plânsul amar mi l-ai înveselit;

Mi-ai dat mantaua cântărilor sfinte,

Şi ca pe-un mire m-ai împodobit!