Poezie Cu adieri de primăvară

Cu adieri de primăvară

Hristos, slăvitul Împărat,

Să fie şi-n a noastră ţară,

În veci de veci încoronat:

Hristos a înviat!



Am fost purtaţi din poartă-n poartă

Ca robi sub lanţul blestemat,

Dar ne-am legat a noastră soartă

De-un Nume binecuvântat:

Hristos a înviat!



Sub tricolor odinioară

Gemea pământ nemângâiat;

Să cânte azi întreaga ţară,

Un imn slăvit şi-adevărat:

Hristos a înviat!



A stat în tristele morminte

Un neam de seamă defăimat;

E ceasul învierii sfinte,

Luminile s-au revărsat:

Hristos a înviat!



În plânsul unei generaţii

S-au stins făcliile din sat;

Hai să trăim din nou ca fraţii

Ca un popor eliberat:

Hristos a înviat!



Peste Carpaţii din furtună,

Şi peste Vadul din Bârlad,

Peste moşia cea străbună,

Un steag măreţ am înălţat:

Hristos a înviat!



Siretu-n valuri înspumate,

Şi Mureşul cu glas curat,

Să ducă vestea mai departe,

Sub cerul nostru luminat:

Hristos a înviat!



De la Măcin la Beba Veche,

Din Sighet pân' la Calafat,

Din Alba Iulia străveche,

Cotroceni, sus la palat:

Hristos a înviat!



Nu spuneţi că-i o fantezie,

Nu-i mit şi basm imaginat.

Trezeşte-ţi astăzi, Românie,

Credinţa-n Cel Crucificat:

Hristos a înviat!



Oriunde-ai fi, frate române,

De eşti român cu-adevărat,

Ridică-ţi glasul să răsune,

Pe-ntregul plai în lung şi-n lat:

Hristos a înviat!